The New Yorker e the talk of the Internet zilele astea datorită unui text despre Scientologie. Scientologia e un cult din care fac parte multe celebrităţi din lumea filmului, precum Tom Cruise şi John Travolta, şi care are o reputaţie de organizaţie plină de secrete. Puţine lucruri s-au scris în presă despre ei, mai ales din cauza puterii financiare pe care o au şi a modului în care joacă pe cartea libertăţii religioase, garantată de Constituţie. Cu excepţia unei serii publicate în 2009 de St. Petersburg Times, un ziar cu premii Pulitzer din Tampa Bay, Florida, nu am văzut prea multe investigaţii care să clarifice miturile din jurul Scientologiei.

Dezertarea publică a unuia dintre membrii săi cei mai influenţi, regizorul şi scenaristul Paul Haggis (Crash, Million Dollar Baby) a dat însă ocazia perfectă pentru un demers jurnalistic de care era nevoie. Sub pretextul unui profil al lui Haggis şi al luptei lui deschise cu biserica din care făcuse parte 34 de ani, Lawrence Wright investighează practicile, abuzurile şi acuzele Scientologiei de la înfiinţare până azi. Rezultatul e un text de 150.000 de semne care se citeşte ca un roman de acţiune.

Dincolo de multele luni de reporting şi de problemele de structură pe care nici nu mi le pot imagina la un text atât de lung, m-a frapat acest paragraf:

In late September, Davis and Feshbach, along with four attorneys representing the church, travelled to Manhattan to meet with me and six staff members of The New Yorker. In response to nearly a thousand queries, the Scientology delegation handed over forty-eight binders of supporting material, stretching nearly seven linear feet.

Întrebările pentru fact-checking au fost aproape o mie.

Nu ne rămâne decât să citim şi să învăţăm.